Plimbari

Ma plimbam prin parc cu muzica in urechi. Era destul de frig afara si asta ma enerva, dar in acelasi timp imi si placea. Mergeam fara sa stiu incotro ma indrept. La un moment dat m-am asezat pe o banca si m-am uitat in jurul meu. NU era nimeni. Perfect. Mi-am socs din geanta niste foi si un pix ai am inceput sa scriu tot ce-mi trecuse prin cap.

Se dadu jos de pe o creanga,nu foarte inalta de la sol.Ofta.Isi trase mai bine sapca pe cap,cautand un loc liber unde sa se aseze.Dar fiind noapte mai toate bancile erau goale.Isi aseza mai bine ochelarii pe nas.
-'Draciee.' injura in intimitatea gandurilor sale,intorcandu-si privile catre lac..
Aceiasi rutina zilnica,vruia ceva diferit.Lacul ii se parea banal.

Se plimba prin parc, cu castile pe urechi. Asculta muzica la volum minim, dar era mult mai bine asa. Oricum cantaretii cantau foarte tare. Se aseza pe o banca ce nu era uda. Privea cerul, lasandu-si usor capul pe spate

Satena statea intinsa pe iarba,cu mainile pe langa corp si cu ochii inchisi.Nu scotea pana si cel mai mic zgomot,chiar daca incepea sa'i fie frig fiind imbracata doar intr-un tricou si-o pereche de blugi scurti.Nu'i pasa.Mai bine sa raceasca,sa se imbolnaveasca,orice. Inspira adanc in timp ce-si deschise ochii.Statea cu capul pe unul dintre carnetelele sale cu melodiile compuse de ea,insa nu se sinchisi sa se uite prin el.Ce trebuia sa vada?

Mi-am ridicat capul si am vazut ca se mai adunase ceva lume. Mi-am inchis caietul si l-am pus pe banca langa mine. In locuri diferite i-am observat pe Gwen, MIra si Tylor. Nu avea chef de niciunul in acel moment. Muzica continua sa-i cante in urechi. Isi puse capul in baini si privi in jos ranjind.

Am decis sa ma plimb prin parc. Singur? Ei si ce? Nimeni nu vrusese sa vina cu mine. Am intrat si m-am uitat dupa o banca. Am avut o supriza cand, pe una din banci, l-am vazut pe Satoshi. M-am dus glont la el sim-am asezat langa el.
-Buna! Ce faci? l-am intrebat zambind.

Mi-am intors capul si l-am vazut pe Gackt langa mine. Am pus rapid mana pe caietul de langa mine, iar cu cealalta mana mi-am scos castile din urechi.
-Buna si tie, i-am spus schitand un zambet. Ce mai faci?
Speram doar sa nu observe caietul pentu ca nu aveam chef sa se cruceasca daca va vedea ce am scris.

M-am apropiat si am inceput sa ii sarut buzele. Totusi, atunci cand i-am simtit limba m-am indepartat de el. Nu voiam sa fac asta acolo in parc.
-Bine fac, i-am zambit.
Am observat ca langa el avea un caiet si m-am intins sa il iau.
-Ce-i aia? Caiet cu versuri? Poezii? Desene? Vreau sa vad!

I-am raspuns la sarut, dar n-a durat mult pentru ca s-a indepartat de mine. Ii era frica sa nu ne vada cineva. Mi-a raspuns zambind la intrebare si am vazut ca a pus ochii pe caiet. Am oftat si i-am spus
-Nu e caiet cu versuri...e altceva... N-ai vrea sa citesti, crede-ma.

-Ba da, as vrea. Chestii sadice de-ale tale?
M-am uitat cu repros la el.
-Hei, era vorba sa te invat cum e cu blandetea si tandretea.
Nu ma deranja asa de tare. Chiar voiam sa citesc ce scrisese, eram foarte curios.
-Mi-l dai?
Am inceput sa-mi plimb degetul pe abdomenul lui ranjind.

I-am intins caietul fara sa ma uit la el. Mi-am lasat capul in jos. Chiar nu vroiam sa vad ce fata facea. Incepusem sa dau din picioare. Aveam un tic si tot timpul faceam asa. Muzica inca canta in castile mele. L-am lasat pe Gackt sa citeasca, iar eu ma concentram pe melodia care se auzea foarte clar.

Am inceput sa citesc. Scrisese niste lucruri foarte sadice, le descria direct, dur, violent. Satoshi nu parea genul de tip sado-maso, asa ca m-a surprins putin ceea ce scrisese.
Parea foarte tensionat. Pun pariu ca de-abaia stepta saii spun ce cred.
-Dragut, am spus zambind dupa ce am terminat de citit, intinzandu-i caietul.

Mi-am intors nesigur capul spre el si am luat caietul.
-Nu e dragut. Nu ti se pare dragut. Gackt.... lucrurile astea nu-s de tine...
Am pus caietul in geanta si m-am uitat la el nesigur.
-Stii... nu cred...adica nu sunt sigur ca vreau sa fiu bland... De fapt... NU vreau sa fiu bland. Vreau sa fiu cum sunt acum, i-am spus hotarat.

M-am enervat, dar mi-am mentinut calmul.
-Imi place cum scrii, bine? Mi se par misto. Nu ma poti contrazice. Nu vrei sa fii bland? Nu-mi pasa. Poti sa ramai un sado-maso, dar ai grija ce-mi faci.
Apoi mi-am schimbat tonul vocii. M-am calmat, i-am spus bland:
-Bine...?
L-am luat de mana si m-am uitat rugator la el.

Am inceput sa ma uit serios la el. Chiar ii placea ce scrisesem? Pe mometn ma gandisem cum ar fi daca as fi scris un roman sadic. Cred ca m-ar fi bagat la inchisoare din prima. Am observat ca se enervase. Ii placea de mine si asa? Ei bine... Speram sa nu-l ranesc sau ceva. Cand m-a luat de mana si s-a uitat rugator la mine mi-am intors privirea in alta parte. NU-mi placea sa vad persoanele care se uitau asa la mine, dar i-am raspuns calm.
-Am sa fac tot ce pot.

Cand m-am uitat la el si-a intors privirea in alta parte.
-Am sa fac tot ce pot, mi-a spus.
Asta nu ma incalzea cu nimic. Poate daca m-ar fi privit macar, m-as fi simti mai bine. I-am dat drumul la mana M-am incruntat, nu foarte tare, dar el oricum nu ma privea. I-am apucat barbia in modeul in care ii placea lui: violent. I-am intors capul spre mine.
-Uita-te la mine atunci cand vorbesc.
Eram sigur ca avae sa il deranjeze asta, dar nu am realizat asta decat dupa ce am spus-o, cand nu mai puteam s-o repar. Imi placea Satoshi si nu voiam sa se supere pe mine sau ceva.

Nu stiu ce fata a facut cand i-am spus asta. Mi-a dat drumul la mana si m-a apucat brutal de barbie. Mi-a intors capul catre el si mi-a spus serios.
-Uita-te la mine atunci cand vorbesc.
M-am uitat in ochii lui. Mi se paruse aiurea sa-mi spuna asta. Adica daca nu vroiam sa ma uit in ochii lui, ce? M-am incruntat, dar nu mi-am mutat privirea.
-Daca vrei sa ma uit la tine cand vorbesti nu mai face fata de copil inocent, i-am spus serios.

I-am dat drumul la barbie.
-Ma scuzi, eu nu sunt sado-maso ca tine! De ce sa te suport numai eu? Suporta-ma si tu, daca inca esti interesat de mine!
Si daca avea sa spuna "poate ca nu sunt"? Si atunci ce? Ce mare lucru? Daca nu era in stare sa ma aprecieze pe mine si era un egoist, vrand sa ma schimb doar eu, nu si el, atunci nu-mi trebuia.

Mi-am dat seama ca gresisem. M-am simtit ca un cretin si mi-am lasat capul in jos. NU prea imi statea in caracter sa-mi cer scuze. Mi-am intors din nou privirea spre el si l-am luat de mana.
-Scuze... N-am vrut sa te supar...
Chiar nu vroiam sa il supar pe Gackt. Imi placea de el si chiar nu vroiam sa-l vad suparat pe mine.

Satoshi si-a cerut scuze, iar asta m-a surprins, dar nu am asat garda jos si am continuat calm:
-Uite, stiu ca trebuie sa am grija la tine si trebuie sa am rabdare si alea alea, dar nu pot sa ma schimb brusc. Nu pot sa devin brusc ca tine. Incearca sa ma intelegi.
Mi-am retras mana de sub mana lui si mi-am dus-o dupa gatul lui.

-Inteleg... Doar ca sunt obisnuit cu oamenii ca tine si... si nu-mi plac dragalaseniile. Scuze, i-am spus din nou.
Il intelegeam pe Gackt ca ii era greu sa se schimbe, doar ca eu nu-mi doaream sa-l vad schimbat. Nu i-am mai spus nimic in legatura cu asta. Si-a dus mana dupa gatul meu. M-am uitat la el, inca simtindu-ma prost.

-Dar cum ar trebui sa fiu ca sa-ti fiu pe plac? Hm? Spune-mi ce sa fa si fac.
Eram sigur ca nu avea de gand chiar sa imi spuna ce sa fac. Aplicam des metoda psihologiei inverse, dar nu ramaneam surprins atunci cand nu functiona. Nu putea functiona chiar cu oricine, nu?

-Nu stiu ce sa-ti spun. Trebuie sa-ti placa violenta... Nu stiu. Mie a inceput sa-mi plaa violeta de mic. Sunt asa datorita anuturajului in care am crescut. Intelegi?
Chiar nu stiam ce sa-i spui lui Gackt. Chiar el mi-a spus ca nu-i place violenta si crzimea. Atunci cum va deveni sadic? Stateam si ma gandeam la toate posibilitatile.

-Trebuie sa-mi placa violenta ca sa iti fiu pe plac? l-am intrebat ridicand o spranceana. Asta e un moft sau chiar nu poti sa ma placi daca nu-mi place violenta?
Sincer, nu voiam sa ma schimb. Nu voiam sa fiu sadic. Nu consideram ca e bine sa fii sadic si nu aveam de gand sa devin asa pentru cineva cu care oricum n-o sa ma casatoresc.

M-am uitat la el si am decis sa-i spun adevarul.
-Imi placi asa cum esti. Sincer, nu vroiam s ate schimb intr-un sadic. NU ma intereseaza daca ma implori. Ti-am mai spus. Bucura-te ca esti asa: normal.
Imi placea foarte mult de Gackt pentru faptul ca era normal. Isi traia viata ca un om normal. Eu, din cauza sadismului meu as putea face inchisoare.